Relaţiile la distanţă – minighid

Din start, o relaţie la distanţă presupune un minim de 50 de km distanţă între cei 2 porumbei. Cum mai toţi am avut la un moment dat intenţia, sau dorinţa pentru o persoană care nu a fost la 5 minute distanţă de noi, cred că e un subiect destul de întâlnit.

Câteva artificii care ajută, şi probabil că unii le cunosc deja:

 

Vorbitul la telefon – o voce transmite mai multe decât o poză. Transmite dor, transmite emoţie, transmite sentiment.

Poze ocazionale – arată un tablou din care lipseşte doar cel care le priveşte. Desigur, vorbim despre poze trimise reciproc, pentru a disipa lipsa unuia din portretul celuilalt şi pentru a crea o punte de continuitate între experienţe.

Sexul la webcam – presupune multă dezinvoltură. Nu vă închipuiţi tot felul de porcării, aici doar cei doi pot decide ce merge şi ce nu. Dar ajută.

 

Ce nu vă spune nimeni niciodată despre relaţiile la distanţă sunt părţile negative. Cele pozitive sunt cele care favorizează existenţa lor, deci nici nu are rost să le pomenesc. Dacă e cineva care să considere că ar trebuie pomenite, le voi adăuga ulterior.

Pentru început e uşor. Amintirea celuilalt e încă vie, pentru câteva zile totul pare să fie bine. Lipsa celuilalt e suportabilă şi nu doare încă. Subconştientul nu a realizat că celălalt nu e aproape. Zilele trec relativ uşor.

Trece apoi o perioadă, variabilă pentru fiecare om, de la câteva zile la câteva săptămâni (n-aş îndrăzni să cred că sunt oameni care pot să nu simtă dorul abia după o durată mai mare) pe când lucrurile încep să se complice. Apar întrebările tipice şi paranoice : oare ce face? se gândeşte la mine? de ce nu m-a căutat azi? oare a cunoscut pe altcineva? oare e bine?

Aici e momentul în care majoritatea dau naştere la conflicte. Fapt : dacă a găsit pe altcineva, faptul că vă paranoizaţi nu va schimba asta. Acel cineva tot găsit va fi fost, ba mai mult, o criză de isterie sau gelozie, după caz, ar putea ajuta apropierea respectivă. Greşeala de începător. Dacă nu aveţi încredere în celălalt, nu vă obosiţi. Faceţi-vă înşivă un bine şi nu vă înhămaţi la o aşa relaţie. Nu-i pentru oricine. Pentru cei care reuşesc să facă faţă primilor germeni negativişti, se continuă mai departe.

Începe să devină frustrant. Lipsa celuilalt se simte fizic, apar nervii pe partener pentru că involuntar e acuzat de suferinţa cauzată prin plecare. Aici iar se vor separa o categorie care nu vor rezista tentaţiilor şi vor cădea capcană interesului altora. Apar justificări paranoice pentru orice lucru care afectează negativ voit relaţia. Refuzat de a vorbi cu celălalt pe motiv de nervi, sau discuţii tăiate brusc fără a se oferi şansa de ‘încheiere’, care e forma cea mai brutală de a trânti uşa în nas. Greşeală gravă, de asemenea. Când omul e la distanţă, a-i închide telefonul în nas sau după caz, messengerul, skype şi ce se mai foloseşte în ziua de azi, denotă lipsă de respect şi de autocontrol. Nervii proprii devin mai importanţi decât efectul asupra celuilalt. Desigur, discuţiile încărcate emoţional negativ nu au reuşite, dar pentru asta fiecare ar trebui să se cunoască. Gesturile de genul dau naştere la suspiciuni care în timp devin motive clare de rupere a relaţiei. Se crează distanţa psihică, care e mai gravă decât cea fizică. Apare ruptura emoţională şi se duce naibii tot. Şi odată ruptă, distanţa va sedimenta decizia. Aici 90% clachează.

 

Cei 10% care mai rezistă şi după asta sunt cei care fie află că celălalt e schimbat, fie realizează că efortul depus până la momentul revederii a meritat, şi că au cu adevărat ceva special. Dar …

Cel mai important… nu acceptaţi o relaţie la distanţă care nu are potenţial pe cât se poate de conturat (în x luni ne mutăm în acelaşi oraş, sau merg eu acolo, sau invers etc).

77 Responses to “Relaţiile la distanţă – minighid”

  1. Distanta e suportabila dar nu pt foarte mult timp.

    (iar) Aici agree total cu tine:
    “Cel mai important… nu acceptaţi o relaţie la distanţă care nu are potenţial pe cât se poate de conturat (în x luni ne mutăm în acelaşi oraş, sau merg eu acolo, sau invers etc).” in special la asta:”in x luni ne mutăm în acelaşi oraş”

  2. Hotarat lucru! Trebuie sa stabilesti din timp ceea ce vei face in viitor (-ul apropiat). Eu am inceput deja sa ma gandesc la al meu…Am doua planuri in cap…care presupun schimbarea. Dar sper numai sa nu fie ca-n cantecelul ala…”a venit apa si l-a luat”.

  3. Niciodata nu am luat in calcul o relatie la distanta, cred ca aduce multa suferinta si frustrare, implica tristete, dor, singuratate, nelinisti, nesiguranta. Iar eu ador certitudinile, stabilitatea, vreau sa stiu ca partenerul meu e mereu langa mine, si fizic, nu doar sufleteste. Prima conditie a fost intotdeauna ca tipul sa fie din acelasi oras cu mine…

  4. Nu era vorba despre plan…ci despre…Tot. Eu pot sa fiu sigura pe mine, dar nu garantez si pentru celalalt.🙂 Pot doar sa sper…

  5. Totodată, e bine să ai starea mentală pentru victorie🙂

  6. mie nu-mi plac relatiile la distanta, am incercat si eu dar nu-s pentru mine, pentru ca eu cand vreau ceva vreau in momentul ala nu peste o sapt
    vreau sa ma bucur in fiecare zi de persoana care mi-e alaturi
    mi se pare extrem de greu sa mentii o relatie la distanta, in cazul meu zic pas mereu🙂

  7. Petronela Brumă Says:

    Am avut o singura relatie la distanta, mi-am pus toate sperantele in ea (din moment ce anul asta in septembrie trebuia sa fie si nunta). Totul mi se parea incredibil de frumos, parca eram facuti unul pentru celalalt si totusi deodata s-a produs o ruptura. Din pacate nu stiu nici acum motivul rupturii ci doar il intuiesc. Cred ca a fost de vina faptul ca unul din noi a dat prea mult si celalalt s-a obisnuit doar sa primeasca.
    Intr-o relatie de iubire totul trebuie impartit la doi, in parti egale sau aproximativ egale. Si acelasi principiu cred ca se aplica si relatiei la distanta. Si mai important decat orice, asa cum ai spus si tu, e important sa te poti controla, sa nu-ti lasi mintea sa zburde pe coclauri pentru ca cel sau cea iubit/iubita nu ti-e aproape si nu ai idee ce face. De asemeni conteaza sa existe o legatura permanenta, sa existe discutiile acelea telefonice sau online zilnice. Nu sunt si nu am fost niciodata genul de om care sa controleze cealalta jumatate a cuplului sau care sa tina sa fie sunata non-stop si sa discute nimicuri, dar parca de cand cu experienta asta am inceput sa cred ca frecventa telefoanelor e un indice important. Altfel te simti intr-o relatie la distanta in care sa ii auzi zilnic vocea celuilalt si cu totul altfel de vei simti si comporta intr-o relatie in care daca tu nu suni celalalt isi aminteste sa iti mai dea cate un telefon o data la doua saptamani. (mda, mai mult mi-am spus of-ul decat sa comentez la articol)

    • Pentru mine cel mai trist e când celălalt nu îţi simte lipsa, sau nu te caută din proprie iniţiativă.

      Cea mai complicată relaţie la distanţă a fost cu o tipă din altă ţară, şi cu ea împărţeam totul, inclusiv costul drumului meu acolo sau invers🙂

  8. Petronela Brumă Says:

    Nu e trist ci dureros. Probabil din cauza durerii asteia nu am putut sa mai dau o a doua sansa. Cred ca sunt si putin egoista si rautacioasa. Daca nu mi se raspunde la fel sau aproape la fel, daca sunt lasata sa ma zbat ca pestele pe uscat in timp ce celalalt cam sta cu mainile-n san, imi iau jucariile si ma duc acasa fara sa ma mai uit in urma.
    La noi nu s-a intamplat ca in povestea ta. Doar eu m-am deplasat ca sa ne vedem, el nu si-a manifestat niciodata intentia de a mai veni si el in Iasi. Atunci nu mi s-a parut nimic ciudat sau gresit. Ii gaseam scuze: ca e ocupat, ca sta prost cu banii, ca poate in Iasi nu are ce vedea. Apoi cand s-a produs ruptura definitiva am inteles ca faptul ca toata treaba cu vizitatul a fost poate un semn pe care m-am incapatanat sa nu-l vad.

  9. Aneta Dygon Says:

    o intrebare simpla ptr tine? vad ca propui Sexul la webcam in acest mini-ghid.
    Tu il practici ca sa stii ca ajuta?

    • Acum mult timp… da. Dar nu e ceea ce s-ar presupune. Tocmai de aia am menţionat că fiecare îşi stabileşte regulile cuplului. Necesită multă încredere şi dezinvoltură, iar cine nu simte asta natural, mai bine să n-o facă. Mai mult, vorbim de cupluri cu o vechime, cât de cât, când nivelul de încredere în celălalt nu scârţâie.

      M-am şi gândit la nuanţa asta mai mult. De fapt, nici măcar n-o pot recomanda, eu ştiu doar că ajută puţin să simţi mai puţin tensiunea.

  10. Aneta Dygon Says:

    Acum cat timp as vrea sa stiu si de cate ori? Frecventa? Parteneri vechime? Ce insemna dezinvoltura mai exact? Si ce se intampla? Recomanzi masturbarea sau ce? Cu ce te-ajutat pe tine de iti asumi responsabilitatea sa recomanzai altora? Ca sa pot sa am un feedback clar ca asa ceva poate ajuta. De ce te intreb lucrul acesta, pentru ca atunci cand recomandam ceva, ne luam responsabilitatea foarte mare a ceea ce recomandam.

    • Nu fac asta de obicei, pentru că lucrurile personale sunt personale pentru un motiv… dar fac o excepţie acum.
      De câte ori? de 2-3 ori în 4 luni, în care eram departe. Vechimea… minim 2 ani, spun eu, alţii sunt mai viteji.
      Ce se întâmplă? din nou, asta depinde de fiecare cuplu, detaliile erotice nu-şi au rostul, pentru că fiecare e responsabil să cunoască ce l-ar atinge pe celălalt.

      Cu ce m-a ajutat pe mine? well, se acumulează tensiune sexuală, şi e oarecum mai simplu decât să se evite subiectul. Când îţi doreşti partenerul, vrei să-l simţi aproape, să îi vezi corpul, să-ţi transmită senzaţii familiare. Nu văd sexul ca pe ceva ruşinos, dar nu scriu despre aşa ceva, nu văd rostul.

      Recomand pentru cei care se cred în stare, şi nu e vorba de o responsabilitate, fiecare trebuie să-şi asume singur acţiunile.
      În plus, aduce o oarecare notă de varietate vieţii de cuplu. Dar din nou, nu mi se pare că e pentru oricine. Dar să fim serioşi, fără sex, nu e un cuplu ‘sănătos’.

  11. Aneta Dygon Says:

    Nu mi-ai raspuns la intrebare. As vrea sa-mi raspunzi daca in aceste 2-3 ori in 4 luni la tine. Sex web a insemna si masturbare. E important raspunsul si am sa-ti si explic si de ce dupa aceea. Dar atata timp cat lansezi o recomandare Sex web, te rog sa-mi raspunzi si la detalii, e un rol de indrumator pe care ti l-ai asumat, asadar intreb si as dori si raspunsuri exacte.

  12. Aneta Dygon Says:

    Revin si chiar iti raspund. Manipulezi cu gratie raspunsurile. Eviti o expunere sincera si completa a situatiei. De ce te ascunzi dupa degete cand WEb sex inseamna mastubare, ceea ce promovezi tu, e masturbarea. Si ia uite parerea unei persoane” Ce faci la web? e exact laba doar ca cu o persoana pe care o consideri speciala. Daca nu simti partenerul in nici un fel nu se cheama sex, cand esti singur se cheama laba…” Asta este o expunere sincera.

    Asadar, da o situatie completa a lucrurile. De ce le trunchiati? De ce nu spuneti ca exista si partea in care Masturbantul, datorită insatisfacerii sale sexuale, cauta noi metode de masturbare mai rafinate, care dauneaza si mai mult sanatatii si potentei sale sexuale? Sau ca Ca o consecinta a masturbatiei cronice apar ejaculatiile precoce la barbat.

    Iata, o alta parere ” E la fel ca si cand te-ai uita la pornografii. Sincer te-ai satura dar si te-ar jena uneori ”

    Inainte de a va asuma responsabilitatea de sfatuitor, informati oamenii corect, dar ce sa ma mai mir, de mult internetul a devenit o hazna, iar cei din spatele ecranelor care isi asuma rolul de indumator majoritatea sunt sarlatani.

  13. Dacă vrei să mă întrebi ceva personal pe mine, ştii cum să o faci. Dar aşa să descriu ce anume am considerat *NOI*, adică eu şi acea tipă de atunci, nu o voi face. Nu e jurnal intim nici revistă porno care să mă caracterizeze.

    Dar ca să îţi răspund totuşi, nu, nu trebuie să fie masturbare în sensul acela, nu trebuie să fie finalizare şi nu totul trebuie să fie un substitut al coitului.

    Eu nu mi-am asumat niciun rol, eu am sugerat ce am considerat că ajută, din cele 5 relaţii la distanţă pe care le-am avut. O fi mult, o fi puţin, habar n-am. Nu sunt nici profesorul nimănui, nici nu am responsabilitatea să îi spun altuia care îi este limita. Şi între noi fie vorba, am pus şi un disclaimer acolo. Cine mă ia drept model o face în cunoştinţă de cauză.

    Pentru mine sexul nu e ceva ruşinos, iar în formele în care eu rezonez cu partenera, niciodată nu voi face abstracţie. Repet, EU CU EA. Cuplul nostru, regulile noastre. Şi e valabil oricărui cuplu.

  14. Aneta Dygon Says:

    Inca persisti sa manipulezi cu gratie. Sa ocolesti sinceritatea si realitatea. Duci pe o pista falsa. E suficient sa dai un search pe google cu SEX WEB sa vezi ce raspunsuri au. Sau e suficient sa intri in realitatea romanilor sa vezi ca SEX WEB de cele mai multe ori se ajunge la masturbare.
    Inca un episod, poate acum lasi la o parte ipocrizia si data viitoare incearca sa fii sincer, Iata episodul care intareste inca o data convingerea la ce fel de fantezii se ajunge pe SEX WEB si ce se intampla:

    Fragment SEX WEB: ” (…)se arata si Oana, pe web, brunet cu ochii căprui, mari şi calzi, cu părul încreţit lăsat liber peste umerii goi, cu gene lungi. Avea un capotel negru care abia ii acoperea pulpele catifelate si sanii rotunzi Ţinea cu o mână fină un pahar pe jumătate de şampanie ce purta pe margine urmele buzelor ei rujate cu cel mai roşu luciu de buze ce îl avea. Am dat drumul la muzică în surdină şi am aprins un beţigaş parfumat. Întinse pe pat, cu tastatura alături şi privindu-ne prin WEBCAMERE ne-am dezbracat de tot. Ma imita in gesturi. Am ajuns cu degetele in chiloti curand. Nu a fost nevoie sa ne infigem degetele dincolo de buzele mici. Orgasmul ei nu s-a lăsat mult aşteptat. Ne-a cuprins pe amandou o toropeală plăcută si din cand in cand ne zambeam.”

    ASTA E REALITATEA SEX WEB, ceea ce incerci tu sa explici, e o facatura.
    Repet, inca ma mir de perseverenta ta de aconvinge de BINELE SEX WEB, sa fim seriosi, ne crezi NAIVI ??? Repet, de mult internetul a devenit o hazna, iar cei din spatele ecranelor care isi asuma rolul de indumator majoritatea sunt sarlatani. Ba da, te faci formator de opinie atata timp cat esti vizualizat public, dat fiind si un jurnal, iar ptr ceea ce scrii trebuie sa-ti asumi responsabilitatea. Daca vrei sa fie intim jurnalul si sa nu fie vazut de nimeni si sa nu fii formator de opinie, scrie acasa pe caietelul tau dictando, acolo nu te vede nimeni si nu influenezi pe nimeni cu opiniile tal, cat esti in virtual porti responsabilitatea celor scrise.

  15. Aneta Dygon Says:

    Inchei conversatia si nici NU mai trec pe aici. Nesinceritatea TA nu aduce raspunsuri pertinente. Bye-bye, ai forma fara fond in aceasta conversatie, prin urmare e inutil de continuat, nu vei face altceva decat sa ocolesti realitatea cu gratie si ne-o “invelesti in staniol de culoare roz bon-bon” pentru a o crede Naivii.

  16. Nu ştiu de ce încerci aşa vehement să-mi pui acţiuni în cârcă🙂

    Am repetat deja fatidic că eu şi cu ea am decis limitele a ceea ce înseamnă activitatea sexuală. Ba mai mult, ţi-am şi explicat că nu a fost vorba de masturbare sau finalizare, în sensul pe care îl prezinţi tu. Şi mai mult de atât, am explicat foarte clar unde ne-a ajutat pe noi treaba asta. Adevăr universal nu posed, de convins pe alţii despre asta…n-am de ce, şi dacă vrei să cauţi părţi rele, e dreptul tău.

    Eu gândesc mereu productiv în ceea ce mă priveşte, deci caut lucruri care mă ajută pe mine, şi implicit pe cei cu care am un contact strâns.

    Şi te-aş ruga să nu mă mai faci ipocrit, pentru că nu doar că nu mă cunoşti, dar am fost destul de clar în tot ce am prezentat ca fiind lucruri valabile PENTRU MINE şi la liberă alegere pentru ceilalţi.

    Sunt în virtual, evident, dar ăsta e spaţiul meu. Cui nu-i place, să plece. Pur şi simplu. Asta ca să nu fiu eu forţat să curăţ după cei care au impresia că dacă fac ceva, preluând o idee de la alţii, au impresia că se pot descotorosi de propriile fapte. De la a scrie până la a face e cale lungă.
    E ca şi cum aş da vina pe Eva pentru că iubita mă înşală. Că doar ea a fost prima care a ignorat spusele bărbatului şi loialitatea faţă de el, nu?

    Ei comedie…

    Sunt formator de opinie? atunci e trist, pentru că formez opinii doar pentru cei prea slabi să aibă una personală. Caz în care… o opinie e mai bine decât niciuna. Putem să ne învârtim în jurul cozii la nesfârşit. Tu ai ceva cu sexul la web, îl restricţionezi doar după definiţia ta, şi ceri răspunsuri fără feedback. Ar fi cazul să spui clar de unde porneşte toată treaba asta, dacă vrei să mă obosesc să-ţi răspund mai multe, pentru că deja ai recurs la ofense. Şi a doua oară nu mai permit.

  17. Aneta Dygon Says:

    Pai simplu, problema este ca abordezi NESINCERITATEA.
    Daca nu ai fi facut SEX WEB, ai fi scris MEETING WEB, asadar nu Te cred, asadar ori reformuleaza termenii, ori esti sincer, fara sa ne imbrobodesti, ptr ca doar sa ai ORBUL GAINILOR sa afirmi ca sex web nu inseamna masturbare. Daca ai facut altceva, modifici termenii in minighid.

    • De fapt, e mai simplu să înţelegi că felul în care am trasat eu şi cu ea limitele acestor evenimente sunt ceva personal. Pentru clarificarea ta, a fost vorba de striptease şi de atins. Sexul nu e doar stimularea organelor sexuale, cel puţin nu pentru mine, şi dacă tot e aşa mare subiect, cred că voi scrie şi despre asta în viitor.

      Nesincer? nu. Şi e irelevant ce am făcut eu, am spus că mi se pare un lucru bun, da, poate alţii vor recurge şi la masturbare, dacă ei consideră asta de ajutor. Care ar fi problema cum îşi dispută ei intimităţile?

      • Aneta Dygon Says:

        E imposibil ca unii care se ating (cum ai scris si tu mai sus) sa nu fie ispitit sa ajunga sa se masturbeze, e imposibil, din majortitatea comentariilor despre SEX virtual, asta reise, poate nu toti, dar marea majoritate asta se intampla.

        Masturbarea si cum isi disputa ei intimitatile? Am scris in comentarii anterioare ce este masturbarea. Omul va fi ispitit apoi sa caute metode din ce mai rafinate ptr fantezii masturbare si chiar unii recurg la perversiuni, prin cuvinte triviale etc, lucru care il poate indeparta de la adevarata menire al unui cuplu iubitor. Sunt denaturari de continuit si sens dintre oamenii care se iubesc, nu cred ca va aduce o “fericire” a cuplului, decat doar iluzorie. Pentru cine adora iluziile, e un mijloc foarte bun sa se iluzioneze, dar implicit duc la crize si la ruina la un moment dat. Consider ca sunt false piste spre “fericire”.

  18. Aneta Dygon Says:

    Si iti mai spun ceva, daca tu maine te duci la birou si spui colegilor am facut SEX WEB, ce vor zice, ca da, ai facut SEX WEB, daca le vei spune, in schimb, ca ai avut un MEETING WEB cu o fata, deja nu se vor mai gandi la sex efectiv, asadar am impresia ca esti politician de asta merge tara asta bine, ca ne fraieresc cam la modul asta.

    • 😀

      Nu sunt politician, sunt inginer, dar pentru un motiv anume insişti ca lucrurile să fie aşa cum le vezi tu.

      Să spunem că mergi în viteză cu maşina. Aia înseamnă că participi la curse? Cam aşa e şi cu sexul ăsta virtual. Nu trebuie să fie până la capăt ca să-ţi dea fiori. Nu trebuie să termini pe monitor sau mama naibii ştie unde ca să corespundă unei definiţii impuse.
      Ţi-am mai repetat, fiecare defineşte termenii intimităţii alături de partener. Dacă pentru tine sexul constă special în finalizare… că altfel nu, atunci e trist.

      • Aneta Dygon Says:

        Desigur ca in spatele monitorului poti sa fii orice. Totusi tind sa cred ca esti politician sau cel putin folosesti strategia politicienilor

        Lucrurile nu sunt asa cum le vad eu. Ci asa cum se intampla de fapt ele in Realitate. Si un simplu sondaj te edifica rapid.
        Exemplul cu masina de curse nu e relevant. Tu incerci sa dai o forma idealista unui aspect care aluneca foarte usor in altele, de curiozitate am luat la rand comentariile despre Sex virtual si a fost de ajuns ce am vazut, Realitatea e cea pe care am expus-o anterior.

        Termenii pe care tot mi-i fluturi nu ma conving pentru ca contrazic o Realitate asa cum e.
        Si te rog, nu imi mai manipula raspunsurile, unde am scris ca sexul consta in finalizare? dar e imposibil ca unii care se ating (cum ai scris si tu mai sus) sa nu fie ispitit sa ajunga sa se masturbeze, e imposibil, din majortitatea comentariilor despre SEX virtual, asta reise, poate nu toti, dar marea majoritate asta se intampla.

        Eu nu mai am ce sa mai comentez, acesta dezbatere as vrea s-o inchid

  19. Deci tu refuzi categoric să înţelegi că definiţia ta pentru conceptul ăsta NU E UNIVERSALĂ. Eu nu voi încerca să te conving de altceva, eşti prea fixată pe lucrurile pe care le ştii tu. Când vei înţelege flexibilitatea, vom putea discuta pe alt nivel.

    Dar ca să te lămuresc simplist de tot : când nu eşti lângă partener, lucrezi cu ILUZIA PREZENŢEI lui. Sau a ei, după caz. Dacă ai nevoie să faci sex, sunt sigur că nu-i nevoie s-o faci fără partener, fie el şi un străin. Da, lumea asta e clădită pe iluzii artificiale care ajută să treacă stările temporare negative. Fiecare alege ce iluzie să trăiască, în ce formă şi cantitate. Ţi-am zis de nenumărate ori că în cazul meu (DOAR AL MEU, de alţii nu mă pronunţ) nu a fost vorba nici de masturbare nici de finalizare. Atingerile nu trebuie să fie pe fond genital.
    Imposibil să reziste tentaţiei?😀 Aoleu, tu nu ştii ce presupune controlul de sine… Nu îmi pasă cum e pentru alţii, ci cum e pentru mine. Aşa cum ar trebui şi ţie să-ţi pese cum e pentru tine.

    PS. Când ai drum prin Cluj, te invit la o cafea să vezi că nu-s nici politician, nici demagog, şi că stau în spatele fiecărei scrieri postate aici.

  20. Aneta Dygon Says:

    Pornesti iar de la premisa eronata. Aici nu incercam sa ne convingem.!!!! Eu aduc exemple de 90% din cazurile SEX WEB, tu imi dai un caz singular al tau, dar nu numai atat, mi-l evidentiezi intr-un minighid si incerci sa-l idealizezi.
    Eu am adus exemple reale si relatarile unor practicanti SEX web virtual.
    Imi pare rau nu cred in cazul tau Idealist, mi se pare Ireal. Si tocmai de aceea, ne oprim aici din conversatie, tu iti tii parerea ta, eu pe a mea.

    • Dacă nu încercăm să ‘convingem’, de unde verva asta de a mă contrazice ?🙂

      Cazul meu e cazul meu, am zis de ce funcţionează, i-am dat şi forma complementară relaţiei, mai mult de atât nu ştiu ce aş putea face ca să pricepi că e ceva personal.

      Idealist, cum o fi, mi-e irelevant, eu ştiu ce am trăit.

      Nu ştiu cum ai putea să-mi spui că nu a fost cât timp nu ai fost nici în locul meu nici al iubitei mele…😀

      Ai tot dreptul să ţi se pară cum te ajută pe tine mai bine, eu nu am de ce să te conving de asta. Faci confuzii grave între păreri şi experienţe. Eu am trăit-o, eu ştiu cum m-a ajutat, mai mult de atât… n-am ce face. Cum ţi-am mai spus, ce alegi tu să crezi sau să vezi e strict decizia ta.

      • Aneta Dygon Says:

        Verva s-a iscat doar ca mi se pare ca fraieresti cu povestile tale nemuritoare, CAND STIM CU TOTII CE SE INTAMPLA IN SPATIUL VIRTUAL, “faultezi” voit realitatea, pentru cine vrea sa vada da un simplu click si search si are feedbackul, Tu incerci sa idealizezi cazuri singulare si ii dai si evidenta de minighid, ceea ce mi se pare neverosimil pentru cine e costient de realitatea virtuala.
        Eu incerc sa inchei aceasta discutie, pentru nu am Chef sa ma mai contrazic, tu ramai cu parerea ta, eu cu a mea.
        Promoveaza ce vrei, crezi in ce vrei. Fiecare raspunde ptr traseul vietii sale si cum a influentat pe ceilalti in bine sau in rau.

  21. Iar web meetingul e pentru conferinţe şi chestii de muncă, nicidecum de ce vorbeam eu acolo…

    • Aneta Dygon Says:

      Mda, web meeting ptr conferinte, asta mi-a venit in minte atunci, dar poti sa-i zici party web sau na, poti sa gasesti formula potrivita.

      Cum scriam anterior, incerc sa inchei aceasta discutiei si nici NU mai trec pe aici, pentru ca e al doilea dialog la tine pe blog pe care il sfarsim in discutii interminabile, prin urmare e inutil de continuat. Fiecare raspunde ptr traseul vietii sale si cum a influentat pe ceilalti in bine sau in rau.

      • “Promoveaza ce vrei, crezi in ce vrei. Fiecare raspunde ptr traseul vietii sale si cum a influentat pe ceilalti in bine sau in rau.”

        – aoleu, nu ştiu dacă eşti conştientă de ce ai spus aici, dar în fine, hai să executăm pe profesorii criminalilor în serie, ai violatorilor şi ai altor depravaţi. Că doar sunt responsabili de influenţă, nu-i aşa? Doamne… Măcar dacă aş crea o naţie de onanişti să nu se mai înmulţească prostia în ţară, dar n-am eu norocul ăsta.

        Tu cauţi să-ţi dau dreptate pentru că aşa CREZI tu, pentru că mă faci responsabil automat de faptele altora (între noi fie vorba, ce draci contează dacă din ce am scris, vor ajunge unii să se masturbeze ca să-şi întreţină relaţia… mai bine frustrări sau înşelat, nu? eu vorbesc una, tu scoţi doar scenarii SF cu ejaculări premature sau alte porcării care nu au ce căuta în discuţia curentă).

        Intransigenţa ta e exact motivul pentru care am abandonat multe persoane în trecut. Aici lucrăm cu idei şi evenimente, tu vii cu statistici pe lângă. Pur şi simplu refuzi să înţelegi că sunt oameni care nu sunt ca tine, şi trăiesc ALTFEL, ‘idealizat’, dacă vrei tu, pentru că da, CUPLUL MEU e TEMPLUL MEU.

  22. Aneta Dygon Says:

    D.le Lazarescu, pacientul a murit. Eu zic ca-i bine sa incetam aceasta discutie.
    Eu am expus un punct de vedere pe care mi-l asum. Tu poti sa-l respingi sau sa-l accepti, dar nu mi-l anihila.

    Vrei sa-ti dau cel putin zece site-uri sa vezi ce scrie acolo? Vrei sa-ti aduc marturii SEX WEB? astfel incat sa nu pot sa cred varianta idealista. Te rog, confera-mi acest drept. Tu confera-ti dreptul de a crede ce vrei si se incheie discutia.

    • Desigur, sunt primul care îţi recunoaşte acest drept. Te şi încurajezi să nu renunţi la el. Singura completare e să înţelegi că acelaşi drept îl au şi alţii🙂

      • Aneta Dygon Says:

        Inteleg dreptul altora… ce nu inteleg eu de fapt, cei care stiu si se comporta ca si cum nu ar sti ….si acolo e punctul nevralgic, dar incheiem aici discutia pentru sanatatea mintala a amandurora😆

  23. Aneta Dygon Says:

    Aviz amatorilor de Sex Web, sa incercati fantezii noi cu necunoscute, ca s-ar putea sa fie chiar sora voastra😆

    • Asta deja e din alt spectru… eu vorbeam de cupluri care au o fază de relaţie la distanţă. Pentru senzaţii tari sunt alte nuanţe…

      Trebuie să recunosc că-mi place încăpăţânarea ta. Ai fi bună de avocat.

      • Aneta Dygon Says:

        Aceasta este ptr relatiile la distanta, sa nu imi spui ca NU e adevarat, ca reclamele din realitate se inspira. Aceasta reclama de numai cateva secunde lamureste ce sustineam (in toata galceava de o gramada de comentarii) ca pe web la asta se ajunge si la finalizare ( ca sa nu ii zic mastrurbare)😆

  24. Aneta Dygon Says:

    Bon, astea fiind zise si dezbatute, inchei cu un argou in sipritul virtualului, hai ca MA CAR de pe internet. Fuck you Babilon ! (finger gesture)😆

  25. Eşti inconsistentă, dar recunosc că mă amuză încercările tale. La ce folos, zău dacă merită să încerc să înţeleg.

    Nu, nu fuck you open mind, fuck you closed mind, nu mai e loc pentru dinozauri🙂

    • Aneta Dygon Says:

      Sunt VICIATA, nu incerca😉

      • Din păcate, flexibilitatea în gândire e ceva pentru ce militez mult prea intens încât să dau chiar şi minimul de satisfacţie cuiva care se încăpăţânează să creadă că are răspunsurile complete.

        Nu ştiu cât te va şoca, dar tot ce cunoşti e o iluzie, şi infim de-a dreptul în raport cu existenţa. Că tu vrei să crezi altceva, fii propriul tău zeu. Până şi zeii decad în cele din urmă.

      • Aneta Dygon Says:

        Raspunsuri la toate nu am, in ce am scris mai sus am dus un pic in forma exagerata “aceea de adolescent” cand isi baga in toate cele si pleaca spre alte drumuri de descoperiri.

        Aici, nu e atat de inflexibilitate in gandire, ci de structuri, si am exemplificat si in alt comentariu, acu nu fac decat sa ma repet, eu sunt un om al expresie, al tihnei, tu esti un om de actiune, al imprastieri in cuvinte. Eu prefer sa topesc cuvintele, tu sa le “exploatezi”. Tu treci repede de la o stare la alta, eu pot sa ma gandesc la ceva si 2 zile.
        Nu e vorba atat de incapatanare, ci de compatibilitate si asta se vede rapid cu un om, chiar din primele conversatii iti dai seama daca ti se potriveste sau nu. Si mie din primele conversatii nu mi s-a potrivit si mi s-a confirmt pe parcurs incompatibilitatea, daca tu vrei s-o numesti “infexibilitate”, bine si asa.

  26. Aneta Dygon Says:

    @ erata

    imprastierii in cuvinte

  27. Singurul lucru de care eşti îndreptăţită cu adevărat să ai păreri eşti tu, şi chiar şi aşa sunt incomplete.

    Când mă vei cunoaşte cu adevărat vei putea spune ce ai scris mai sus, altfel sunt doar păreri în neant.

    Om al împrăştierii în cuvinte, hai că-mi place😀 Acum sunt şi bipolar…

    Deci tu eşti om al primei impresii🙂

  28. Aneta Dygon Says:

    Da, sunt om al primei impresii, intotdeuna am fost asa, simt din prima impresie daca imi place sau nu.

  29. Eram şi eu aşa, acum mulţi ani.

    Mi-a trecut. Şi aşa am mai multe ocazii să cunosc un om, prima impresie fiind supusă contextului şi necunoscutului.

    • Aneta Dygon Says:

      Mmm, nu as zice, au italienii o vorba “lo sento a pelle”, e vorba de acel feeling. Si ca sa iti confirm ca e asa. Cunosc un baiat de 6 ani, de care m-am indragostit din prima clipa de cand l-am vazut, gestica, mimica, expresie, ochi, privire si mai ales intelepciunea, fantastic baiat, frumos barbat, acel om pe mine m-a facut fericita, e idealul meu. si chiar si acum dupa atatia ani, la fel de bine ne intelegem, avem aceeasi structura, acelasi mode de simtire si traire, parca suntem unul si acelasi.

      Desigur, imi mplac toti oamenii, dar putini intalnim in viata acei oameni care ne dau acel feeling”lo sento a pelle”.

      • Şi totuşi, ceva nu e în regulă, altfel acel băiat ţi-ar fi inspirat stări mult mai docile şi mai plăcute.

        Zic şi eu🙂

        Cât despre oameni, mie personal nu-mi prea plac, decât foooooarte puţini. Nu din cauza unei prime impresii, ci a unei păreri formate în timp.

      • Aneta Dygon Says:

        @ e in regula, e in regula, dar cred ca faci tu o confuzie, acel baiat CHIAR MI-A inspirat stari de comuniune, e un prieten foarte bun, cu care ma inteleg si de care ma indragostisem de felul lui de a fi si mi-a transmis si mie Binele lui, starea lui, parca eram unul si acelasi. Si azi ne intelegem la fel de bine.

        doar cu un singur om NU am putut sa ma inteleg (mai ales in virtual- a fost punctul culminant al dezastrului) cu toate ca tineam mult la el, mi-am dorit mult sa devenim unul si acelasi in simtire…..desi nu era asa frumos si inalt ca si prietenul meu😛😉 si intr-adevar acela mi-a creat toate starile posibile, un spectru de stari, pe care le mai traisem candva si aveam impresia ca ma intorc in timp, in caruselul nevrozelor. Si intr-adevar s-a si incheiat, nu a mers.

        Dar se mai intampla, nu-i bai…..exista oameni pentru oricine.

  30. Înainte să mergi mai departe, ar fi bine să îţi clarifici aprecierea pentru prietenul în cauză. Paremi-se că faci multe comparaţii cu el. Aş putea paria că el are pe cineva? În fine, cum ziceam, discuţiile personale sunt pentru alt mediu …

    oricum, rari prietenii ca şi cel descris de tine. Prea rari.

  31. *pare-mi-se. Văd că dorm pe mine.

    • Aneta Dygon Says:

      @ sa clarific aprecierea ptr prietenul in cauza? nu vad ce, e destul de clara, un om care mi-a dat BINe din binele lui, acel propriu exemplu SACRU (lucrarea in autocunoastere, impacarea si fericirea cu sine, da celui de langa armonie, e simplu).

      Din cate stiam eu ultima oara, NU avea pe nimeni, ba chiar ma sunasem sa ne vedem, daca mai am drum in viitorul apropiat.
      Ciudat este (sau poate nu este ciudat) si chiar daca ar intalni o fata si sa devina prieteni intimi sau poate si sot sotie ulterior, ipotetic vorbind, totusi el a avut acel CEVA care mie mi-a transmis iremediabil si acest CEVA mi-a dat siguranta pe termen lung, ceea ce nu ma face, nu stiu cum sa zic geloasa. Adica as putea foarte bine sa privesc din departare la fericirea lui/lor si fara sa NU ma afecteze. Cred ca acesta este idealul de prietenie/traire adanca si autentica dintre oameni.

      La asemenea traire intensa as fi vrut sa ajung poate cu toti oamenii si mai ales cu cel, acel unic om cu care nu am reusit sa ma inteleg in virtual, de fapt a fost punctul culminant al dezastrului, dar repet, probabil oamenii au structuri diferite sau nu se intalnesc in momente prielnice, poate peste 10 ani acea persoana o sa aiba al parcurs evolutiv sau va simiti difert de ceea ce simte azi sunt o serie de conjuncturi, dar cu toate astea cred si de cele mai multe ori compatibilitatea am simtit-o a pelle “lo sento a pelle” acel al 6 simt.

  32. Aneta Dygon Says:

    @ da, relatiile la distanta NU sunt pentru mine, dar paradoxal, o singura persoana, pardon 2 persoane au facut exceptie, dar datorita felului LOR de a fi, este comuniunea neconditionata de factori externi, pur si simplu ceva aproape ce nu sesisez constient, ei exista cu mine mereu, aproape imperceptibil, dar sunt plina de “ei”, este un lucru fantastic si cred ca acest lucru se numeste – iubire.

  33. Aneta Dygon Says:

    @ si cand ma refer la cele 2 persoane, ma refer la acest prieten bun al meu care m-a influentat prin propriul lui exemplu si inca o persoana, care ma indruma cand sunt in impas, doi oameni pe care ii simt aproape, oriunde as fi. Au avut acea razbatere si rasfrangere asupra, un fel de inrudire sufleteasca, daca vrei, ca sa ma exprim asa. Nu este vorba de pasiune, ci cred ca aceasta se numeste iubire, acea iubire care dainuie in timp si dincolo de timpul recent. Asta ca sa elimn orice confuzie.

  34. E destul să vezi diferenţa dintre apa plată şi cea carbogazoasă. Am fost acuzat că folosesc metafore plastice, poate-mi ies din mână…

    Eşti foarte energică, asta vroiam să spun.

    • Aneta Dygon Says:

      Nu e buna comparatia😛 pentru ca apa plata face bine, apa carbogazoasa in timp, produce aciditate gastica.

      Dar incerc sa-ti raspund, exista o trasatura a personalitatii mele de a fi dinamica, nu sunt timida (aici ma refer la dezinvoltura, sunt incapabila sa fiu timida, probabil vine dintr-o predispozitie innascuta (ptr ca asa sunt de mica) de comunicarea cu oamenii), o trasatura observata de cei apropiati si care a placut mult, tocmai aceasta trasatura place celor din jur. O prietena de a mea, care acum s-a stabilit in SUA, imi spunea, bai, tu nu esti chiar asa o frumusete rapitoare (ea era/e🙂 ), dar barbatii care au fost atrasi de tine toti au fost frumosi, inteligenti, bravo, ma!😆
      Daca stau bine sa ma gandesc, de fapt atrageam ceea ce imi placea, tocmai oamenii frumosi si inteligenti, totusi eu nefiind o frumusete rapitoare.

      Na, ca am ajuns sa-mi fac reclama. 😆 Cine se insoara, cine se marita???!!! Haha,😆

      • Voi cita pe Joker dintr-unul din filmele mele favorite :’If you’re good at something, never do it for free’. Şi în plus, modestia mi se pare o neasumare a capacităţilor proprii. Bravo ţie că nu eşti nici timidă, nici tăcută.

        De ai fi şi mai flexibilă, ai merita cu adevărat laude😀

      • Aneta Dygon Says:

        @ nu stiu ce intelegi prin “flexibila”, sunt multe lucruri de discutat pe acest aspect, aci e de “negociat”, aici nu m-ai prins. Deja e un alt aspect care cateodata trebuie tratat cu luciditate si eu am avut parte de momente lucide care cumva m-au scos la liman si la niste intelegeri, dar deja e un alt subiect si poate fi dezbatut cu alta ocazie, in alt post.

      • Aneta Dygon Says:

        As vrea sa atrag atentia celor postate anterior. Da, am cunoscut oameni in viata frumosi si inteligenti, oameni deosebiti ca si calitate umana, cu unii dintre oameni ma leaga prietenii de ani buni de viata.
        Dar am intalnit si oameni in ultima perioada, care inteligenti fiind au cazut in derizoriu deseori. Iar pentru acesti oameni dezinvoltura mentionata de mine mai sus si-au permis la fel sa o duca in derizoriu prin exemple deplasate si plasate in contexte total nepotrivite. Acestor oameni le multumesc oricum, fie voia lor.

      • Aneta Dygon Says:

        Acestor oameni le multumesc oricum, fie voia lor. Dar acestia sunt oameni pe care nu-i pot numi prieteni si nici nu imi vor ramane prieteni vreodata.

  35. Eh, nu ştii că dilemele existenţiale sunt apanajul inteligenţei?😀

    • Aneta Dygon Says:

      Stiu altceva sigur, ca unii oameni nu mi-au fost si nu imi vor fi niciodata prieteni. Din fericire, a existat doar un singur caz in viata mea.

      • Am înţeles asta. De ce insişti, nu ştiu😀

        Şi-n plus, nu cred că eşti la vârsta blazării, oricât de intensă ar fi fost dezamăgirea. Dar cum ţi-am mai spus, manifeşti flerul pentru dramatic la mod exhaustiv.

      • Aneta Dygon Says:

        Pai tocmai ca nu intelesesei, ca altfel ai fi tacut.
        Dezamagita de ce anume?? De oameni inconstienti? In niciun caz. Pentru mine acesti oameni practic se auto-anuleaza, nu stiu ce dramatism vezi tu, cand de fapt este doar realism si luciditate.
        Pentru mine acesti oameni imi fac un favor, aratandu-si micimea de caracter josnic si automat stiu pe cine sa evit.

  36. Repetabilitatea acestor idei atrage atenţia. Ori pentru că încerci să te convingi subconştient, ori pentru că vrei să fii contrazisă. Oricare din cele două ar fi, am rezumat mai sus, relaţiile la distanţă nu-s pentru tine, nici măcar cele de prietenii. Şi e ok.

  37. Aneta Dygon Says:

    Repetabilitatea mai inseamna si altceva, in cazul meu ca nu imi plac oamenii care nu sunt echidistati.
    Iar ceea ce nu mi-au placut niciodata si am evitat pe cat posibil in viata mea, oamenii cu caracter josnic, a existat doar o singura persoana, dar a fost o eroare care a fost eliminata pe parcurs, de fapt s-a auto dizolvat.

    • Bun, în cazul acesta, bravo ţie că ai reuşit să identifici problema şi să o rezolvi. Dar o problemă e problemă cât timp o menţii activă. Când laşi lecţia să devină filtru subconştient, lucrurile se simplifică şi începe să dispară tensiunea.

  38. Aneta Dygon Says:

    @ cred ca dialoghezi cu altcineva sau scrii doar ca sa te afli in treaba.😆
    N-auzi frate ca s-a autodizovat ptr ca asa se intampla cu acele caractere josnice, cand omul isi arata micimea se auto-dizolva, acu ce mai stam sa cream filtre subconstiente, pseudo probleme si filosofii care nu-si au rostul.
    ma pufneste si rasul😆

    • Ar fi a nu ştiu câtea oară când am deviat de la subiect, dar ce mai contează…
      Îţi acord privilegiul de a avea ultimul cuvânt, na, pentru că oricum urmează să trec la alte subiecte (asta dacă reuşesc să mai scap de treabă pe aici).

  39. Aneta Dygon Says:

    Multumesc ptr ultimul cuvant acordat😆

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s

%d bloggers like this: