Drogul PC-ului

Stăteam să analizez cam cât timp am petrecut în faţa calculatorului în ultima săptămână şi m-a şocat să îmi dau seama că am deopăşit 80 de ore… aşa că am stat să mă gândesc că sigur nu e sănătos ce fac, şi că ar trebui s-o las mai moale cu prostia asta tehnologică. So…Retrospectiv, şi la muncă, şi acasă, folosesc calculatorul pentru orice. Mă rog, laptopul, că sunt fan înrăit al aşa ceva. Laptopurile, că am 3 de fapt 😀

La munca sunt în medie 6-7 ore de butonat, iar acasă mai sunt, depinzând de zi, între 1 şi 6 ore pierdute tot aşa…
De la jocuri, muzică, filme, sau diverse activităţi, îmi dau seama că petrec excesiv de mult timp după ecran. De fapt, sincronizarea orarelor cu cei dragi nu mă prea ajută, aşa că mai degrabă aştept după alţii să poată ieşi, decât să aştepte ei după mine. Dacă e un film plăcut, nu resimt trecerea timpului, e o plăcere. La un joc intens, de asemenea. Muzică ascult zilnic, fără excepţie, altfel simt că ‘lipseşte’ ceva. Asta o pot face şi pe telefon, dar nu-i la fel senzaţia… mai e şi mesul, mail-urile, blogul, alte activităţi… nu cred că mi-aş dori o zi mai lungă, doar mai puţine interese. Câteodată am prea multe pe cap…
Cât timp ‘pierdeţi’ în faţa calculatorului? e pasiune, dependenţă, obligaţie? aţi schimba ceva ? eu da, şi asta plănuiesc în viitorul apropiat. Muuuulte excursii în aer liber, să-mi iasă biţii din cap şi să intre O2-ul 😀

18 Responses to “Drogul PC-ului”

  1. Obligația e legată de studiu și muncă… cere domeniul.
    Dar e și plăcerea… cât mai rulează niște teste mai lungi, hop pe mail pe ceva bloguri. 😆
    Se adună multe ore.
    De aia când e o vacanță, un concediu ceva, un weekend sau o săptămână sau două cât e, nici nu mă mai ating de calculator și nici nu îmi lipsește.

  2. la job stau minim 8 ore in fata calculatorului, asa-i jobul de butonat
    acasa – cum intru in casa cum il deschid, e dependenta, e placere, e lips ade altceva 🙂
    mai nou am asa un dor de duca si asta ma ami ajuta sa scap de pc, dar si atunci am telefonul la mine si butonez sa vad ce mailuri am primit
    e clar sunt irecuperabila 😦

  3. Eu am dureri de cap de la cât stau, şi mă gândeam că pe unde pot, fac restricţie. Şi eu pe blog mai intru de pe telefon, că e din ăla cu brizbizuri, ecran tactil etc 😀

    Teoretic, telefonul nu-i la fel de obositor, dar dependenţa e aceeaşi…

    • telefonul meu nu-i asa special dar tot pot citi un mail 🙂
      eu din 2006 sunt dependenta de calculator, doar in concediu si in unele weekenduri renunt la el
      la mine e si un mod de a scapa de singuratate

  4. Pierd mult mai mult timp decat mi-as dori…6 ore doar la lucru…iar acasa, nici nu mai vorbim…a devenit deja o dependenta…
    Da, planuiesc de mult timp ca fac o schimbare, ca m-a cam prins “microbul” asta.

    Iti doresc cat mai putine ore petrecute in fata calcului…ma rog, a laptopului…:))

  5. Job 8 ore și spre binele meu, mai apuc maxim 2 ore pe seară, datorită programului încărcat. Dacă vine vara, nu o să lipsesc de pe blog, dar mai mult ca sigur se vor rări posturile, sau poate nu.
    E dependență, plăcere, uneori și lipsă de ocupație.
    Da, cu wireless-ul ăsta intru și eu de pe telefon, e practic la fel de ok….

  6. Vad ca suntem o “adunatura” de oameni care constientizeaza nocivitatea acestui factor si consider ca recunoasterea dependentei e primul pas spre vindecare.
    Exista o serie de bloggeri clujeni cunoscuti care militeaza pentru coborarea din online in offline din cand in cand, in acest sens organizand o serie de party-uri tematice si social events.
    Desi n-am participat inca la niciunul dintre evenimentele amintite mai sus, totusi ma tenteaza sa incerc o astfeld e experienta data viitoare.
    Voi ati participat?

  7. eu n-am participat dar suna tentant, chiar m-as duce de dragul socializarii
    eu nu cunosc pe nimeni care a organizat asa ceva in Cluj dar sunt deschisa la asemenea intalniri 🙂

  8. Am vrut să particip la un moment dat la un blogmeet din Turda, dar mi s-au cam amestecat planurile.

    Ar fi interesant, recunosc, iar dacă stau bine cu timpul, sincer, de ce nu? 🙂

    Asta ca şi leac anti PC 😀

  9. Petronela Brumă Says:

    In ceea ce ma priveste, pot spune ca si eu sunt o pc-addict. Petrec 9-10 ore la munca in fata calculatorului (munca mea presupune in proportie de 90% lucrul cu pc-ul, 10% cu telefonul- o sa mi se transforme creierul in burete!) si apoi inca vreo 5 ore acasa, pentru porcariile de proiecte pentru facultate si pentru blog. In week-end e un pic mai redus timpul pentru ca de regula dimineata pana se trezeste restul casei ma uit la cate un film.
    Exista si o deosebire fata de tine: am o mamica paranoica si extrem de ingrijorata ca tot timpul asta petrecut in fata calculatorului imi mananca toate vitaminele din organism si o sa ajung curand zombie- “mai mama, mai! da mai ia o pauza ca o sa ajungi un zombie tras la fata si bleg si nu o sa se mai uite nici u baiat la tine!” Am incheiat citatul. 😆
    Saptamana faina iti doresc!

  10. Poate ne intalnim la urmatorul eveniment organizat de cei din blogosfera fiindca si pe mine ma tenteaza, dupa cum se vede:P

  11. Sunt fascinata efectiv de blog, as pierde vremea in blogosfera la infinit, chiar acum doream sa realizez un mic articolas pe aceasta tema, inspirata fiind de o postare de pe alt blog. Intre timp am intrat la tine si am vazut ca ai abordat acelasi subiect, dar nu cred ca te superi daca-l gasesti si la mine. E doar o coincidenta, nici prin cap nu-mi trece sa te copiez, dar vezi tu, sunt deja decisa sa-l scriu…si nimic in lumea asta nu ma mai poate opri. 😛

  12. Ah, ca tot sunt la tine, vreau sa-ti spun ca cineva acceseaza in disperare blogul tau de la mine din blogroll. Gasesc la admin cate 15-20 de accesari zilnic. Tin sa te anunt ca nu stiu cine face asta, dar nu sunt eu… O fi dependenta de net sau de tine(de blogul tau)? 😛

    • O fi sunând bine numele blogului, că în rest nu găsesc nimic foarte interesat aici 😀

      Cât despre părţile bune şi rele ale virtualizării, urmează să revin într-una din zilele ăstea. Azi nu cred, că am o migrenă apocaliptică şi nu aş face nimic coerent…

  13. Well.. Am si eu ceva de povestit cu chestia asta. …Prin clasa a 10-a mi-am cumparat prima data calculator. Si da, se creasera o oarecare dependenta -limitata doar de faptul ca il imparteam cu fratiorii meii, si de ora impusa de culcare (10 seara).
    Dupa ce s-au stins legaturile de pe net cu o anumita persoana, draga mie, calculatorul a fost folosit exclusiv doar pentru a asculta muzica.
    De ceva vreme am un laptop (desi nu-mi place. prefer calculatorul mult mai mult). Dar, datorita faptului ca am o viata “agitata”. insemnand :un program incarcat, locuitul in doua parti simultan, dorinta de a realiza ceva in viata dar si traitul ei totodata, ma fac deseori sa uit ca am calculator si sa il ignor cat de des posibil. Autoimpunerea functioneaza de minune la mine. 😀

Leave a reply to Nice Cancel reply